Bine-i vinit bibicule…
ma intrebam chiar daca au timp si alti reveisti sa plonjeze in blogareala…
de pe malul frumos al Pacificului
iti doresc cele bune si vesnice!
emi pavel(pt tine)
aka mr_artzar
Mda… Este, cu siguranta, una dintre cele mai dificile intrebari… Probabil ca va imaginati ca nu o sa intru acum in cine stie ce detalii, ci o sa raspund “politically correct”, astfel incat sa nu intru de buna voie “in corzi”, dar nici sa las pagina goala…
De fapt, cred ca majoritatea sunt interesati mai degraba de banalitati precum varsta, stare civila, pregatire etc. decat de sensul profund al intrebarii, sens pe care, sincer vorbind, ma straduiesc sa il descopar. Paradoxul este ca, desi am studiat cativa ani diverse discipline umaniste, inca aflu despre mine tot felul de chestii surprinzatoare. Confruntandu-ma cu tot felul de situatii in tumultul cotidian, ma aflu (re)actionand, gandind, vorbind, nu de putine ori, altfel decat m(i)-as fi imaginat, anticipand momentul respectiv. Altfel spus, nu pot avea pretentia ca eu insumi ma cunosc pe deplin…
Heiiii… Asta nu inseamna ca nu stiu cate ceva despre mine… Uite, de exemplu, stiu ca acum starnesc tot felul de intrebari gen “de ce tot bat campii, in loc sa va spun odata ce vreti sa stiti”… Bine, bine… fie!…
2007 este anul care imi schimba prefixul… Am 30 de ani (gata, intru in categoria “oamenilor seriosi”, a “maturilor”…), sunt casatorit de 9 ani (nu de la 9 ani… glumetilor!
), am un baietel superb, in varsta de 4 ani si o sotie pe care o iubesc enorm, sufletul meu pereche.
In timpul liber sunt jurnalist independent, iar pe “plantatie” lucrez in domeniul social. Sunt licentiat in teologie, litere (limba si literatura romana), sociologie, psihologie, MA in Practical Theology, masterand MDiv (Master of Divinity), masterand in Management organizational si al resurselor umane, doctorand in teologie.
(Da, si eu ma intreb ce m-o fi apucat de am stat atata amar de vreme pe bancile scolii… un posibil raspuns ar fi ca… am incercat sa aflu cine sunt…
).
Imi place muzica, in general (desi sunt si genuri pe care nu le suport… vorba celor de la Romantic… “muzica, nu zgomot…”), ascult Radio Guerilla si Radio Vocea Evangheliei, mai si cant uneori, spre disperarea celor care ma asculta, imi place sa calatoresc, imi place natura, imi place frumosul, imi plac pestii de acvariu si cartile bune, imi plac antichitatile (”vechiturile”, cum le spun ai mei), sunt adeptul lucrurilor practice, nu al vorbariei inutile, sunt familist convins, bucurestean “sadea”, sunt crestin protestant, urasc formalismul de orice natura, prefacatoria, duplicitatea, si incerc sa duc o viata echilibrata din cat mai multe puncte de vedere, ferindu-ma de extreme… Ca nu-mi reuseste mereu… e alta poveste…
A… era sa uit esentialul… Daca-i intrebati pe cei care ma cunosc “cine sunt…”, va vor raspunde “Emanuel - Adrian SARBU”.
Alte detalii? Bine, va mai spun si ca sunt nascut in aceeasi zi si in aceeasi luna cu tatal meu… (normal ca difera anul… ce intrebare-i asta?
)
Bine-i vinit bibicule…
ma intrebam chiar daca au timp si alti reveisti sa plonjeze in blogareala…
de pe malul frumos al Pacificului
iti doresc cele bune si vesnice!
emi pavel(pt tine)
aka mr_artzar
By: mr_artzar on iulie 30, 2007
at 9:21 pm
Multamim de intampinare si de urari, preacucernice! Bucuros de oaspeti, mai cu seama cand e vorba de alti reveisti (ca, vorba ceea, si daca te adapostisi sub artar, tot reveist ai ramas, si in sufletul tau, si in al nostru).
Cat despre plonjat, cred ca e (cel putin pentru moment) cam mult spus. Mai degraba “incerc apa”, cu varful degetelor de la un picior, ca sa vad daca nu cumva e prea rece pentru mine… Oricum, important e ca m-am descaltat, mi-am scos si ciorapii
si-am varat cateva degete in “blogareala”.
De pe malurile incarcate cu de toate (de la alge la sticle de plastic, pantofi, buruieni etc.) ale Dambovitei, cu o oarecare invidie (in limitele bunului simt, evident) pentru privelistea cu care ma tentasi, cu aceeasi dorinta ca cele bune si vesnice sa te napadeasca si sa nu te paraseasca,
adrian
aka addsalu
By: addsalu on iulie 31, 2007
at 6:44 am
Draga Adrian,
Ti-am urmarit cu interes postarile pe masa rotunda si in alte spatii electronice! Bine ai benit in blogosfera! Nici nu am stiut ca esti pe-aici! AM vazut ca chiar m-ai pus si-n blogrollul tau! Multumesc. O sa te pun si eu la mine. Intre timp, daca vrei, te rog sa schimbi link-ul meu ca sa arate catre noul meu blog, http://dorupope.com
M-am mutat ca am mai mult spatiu aici.
Mai vorbim, Domnul cu tine!
By: Ted Doru Pope on august 2, 2007
at 6:57 am
Felicitari pentru noul tau loc!
Pentru ca vad in tine un talent te indemn, sa dai mai departe .
Suntem fericiti sa te citim,fii binecuvintat tu si familia ta .
By: viorica on august 7, 2007
at 12:56 pm
Stimate Adrian Sarbu
Felicitari pentru initiativa de a lasa randuri pentru noi. Parca mai mult ca niciodata este nevoie de oameni instruiti sa explice mistere, lucruri simple, cuvinte si viata crestina celor ca si mine care au o nemasurata nevoie.
Dumnezeu sa te tina aproape si fie ca macar un om din cei care te citesc sa se schimbe spre bine…
Cu respect
Dan Spaniard
By: Dan Spaniard on august 7, 2007
at 6:36 pm
Spaniardule, prezenta ta pe blogul meu nu doar ca ma onoreaza, dar ma si obliga. Ma obliga la o calitate de care, sincer, nu ma simt (inca) in stare. Ma obliga la o traire crestina autentica din care sa izvorasca apoi ganduri si idei, traire la care acum doar tanjesc, aspir… Profunzimea ta si hotararea cu care lupti impotriva formalismului si a falsitatii au fost mereu surse de inspiratie pentru mine.
De asemenea, cu respect,
Adrian
By: addsalu on august 8, 2007
at 5:41 am
cred ca ar fi interesant sa reluam discutia din Pta Universitatii. Deci daca vrei, suntem disponibili.
Cristi si Dana.
By: cristi on februarie 7, 2008
at 8:30 am
Sigur, Cristi, cand vreti voi. Daca pot sa va ajut si altfel, odata ce aveti infiintat ONG-ul, just let me know.
Adrian
By: addsalu on februarie 7, 2008
at 9:57 am
Am citit ca sunteti licentiat in teologie si am mai citit pe blogul dumneavoastra ca atunci cand crezi ca nu mai ai nici o speranta e bine sa vorbesti cu cineva.Eu sunt intr-un astfel de moment! NU mai vad nici o solutie…viata mea in acest moment este un chin si din cauza asta ii chinui si pe cai pe care ii iubesc din tot sufletul si totusi nu am cu cine sa vorbesc.Pe uni ii protejez sa nu sufere si ei …..altora nu pot sa le spun pentru ca s-ar putea sa ma afecteze tot pe mine ceea ce as destainui.Singura speranta mi-a ramas Dumnezeu…ma rog, plang si ma rog si am impresia ca nu ajunge nimic din rugamintile mele la Cel de Sus!Mi-a trecut si gandul sinuciderii prin cap dar am o fetita de 2 ani si nu suport gandul ca n-o s-o mai vad!
By: Dayanna on martie 25, 2008
at 4:20 pm
@Dayanna - te voi contacta in privat, pe adresa de mail pe care ai trecut-o aici. Ma bucur mult pentru ca te-ai gandit la fetita ta atunci cand ti-au trecut prin minte acele ganduri. Nu te gandi doar ca nu ai mai vedea-o daca ai face acel gest, ci gandeste-te si la faptul ca i-ai putea marca intregul destin… Toata viata ei s-ar gandi si ar incerca sa isi explice “de ce? de ce ai facut-o?”
Daca ai timp, incearca sa citesti cateva marturii ale unor astfel de supravietuitori ai unor sinucigasi pe blogul pe care l-am dedicat celor care cocheteaza cu gandul sinuciderii sau care sunt supravietuitori, urmasi ai unor oameni care au ales suicidul. Adresa este http://suicid.wordpress.com.
Te voi contacta in cursul zilei de azi. La prima vedere, cred ca ai nevoie nu de un psiholog licentiat si in teologie, ci mai degraba de un pastor. Il voi contacta pe un amic de-al meu, il voi ruga sa citeasca ce ai scris aici si, cu permisiunea lui, iti voi trimite datele sale de contact.
Intre timp, ti-as sugera sa (re)citesti cartea Iov. Pe mine unul m-a ajutat mereu in vremuri negre… Era un prilej permanent de a-mi reminti ca situatia mea nu-i este necunoscuta lui Dumnezeu si ca, oricat de multe ar fi problemele cu care m-as confrunta intr-un anumit moment, Dumnezeu a fixat o limita, dincolo de care nu se va trece… Iar la sfarsitul tuturor, daca voi ramane in viata in ciuda tuturor greutatilor si a tentatiilor de a o termina cu viata asta (vei vedea ca si Iov a fost ispitit sa o faca…), vei vedea binecuvantarea lui Dumnezeu…
Nu e usor, dar nimeni nu ne-a promis ca va fi usor… Iisus Christos ne-a spus ca vom avea necazuri… dar ne-a spus si “indrazniti, caci Eu am biruit lumea”, un fel de “capul sus, copii, caci eu voi fi cu voi, nicidecum nu va voi parasi”…
By: addsalu on martie 26, 2008
at 6:33 am
Va multumesc mult pentru cuvintele frumoase precum si pentru bunatatea de care ati dat dovada.
By: Dayanna on martie 26, 2008
at 7:29 am
@Dayanna - oricand, Dayanna. Te rog, fa uz de contactele pe care ti le-am trimis!
Cu rabdare, perseverenta si credinta in bunul Dumnezeu, toate se vor rezolva, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul! Eu unul sunt ferm convins de asta!
By: addsalu on martie 26, 2008
at 7:58 am
Am primit meajul dumneavoastra si v-am scris si dumneavoastra si domnului Parinte.E mai greu sa sun pentru ca eu locuiesc acum in Marea Britanie.
Oricum va multumesc …e mai simplu cand poti sa-ti deschizi sufletul!
By: Dayanna on martie 26, 2008
at 10:01 am
@Dayanna - eu inca nu am primit nimic. Nu-i bai in legatura cu sunatul, ramane varianta e-mailului. Poate chiar e un avantaj uneori… cand scrii reusesti sa iti aduni mai bine gandurile…
By: addsalu on martie 26, 2008
at 11:05 am
Ca sa fiu in ton cu comentariu facut anterior la discutia despre ”intamplator”,pot spune ca nu intamplator am ajuns sa accesez acest site.Multumesc pentru experientele pe care ni le imparatasiti,deoarece e mai putin dureros sa tragi invataminte,decat sa simti pe propria-ti piele.
By: corina on martie 28, 2008
at 5:19 pm
@corina - prea ma “domnesti”… Ma faci sa ma simt de 100 de ani si nu am decat 30. Sau ma faci sa ma simt mult mai important decat sunt…
Pentru prieteni sunt, simplu, Adrian. Deci… te rog sa ma tutuiesti…
By: addsalu on martie 28, 2008
at 7:19 pm
Am inteles Adrian,am sa incerc sa te tutuiesc.diferenta de varsta dintre noi doi este doar de 8ani,dar asa am simtit ca tb sa ma adresez.
By: corina on martie 28, 2008
at 9:15 pm
Adriane… sa iti spun ca ai “un nume predestinat”?
(Pro TV-istii stiu de ce!
)
Am o presimtire, ca imi vor placea multe dintre subiectele scrise de tine… deocamdata, am reusit sa iti citesc doar prezentarea si comentariile postate aici… dar a fost suficient pentru a-mi “creiona” o impresie…
Voi reveni cu placere!
By: Sorina on aprilie 18, 2008
at 7:43 pm
@Sorina - placerea e de partea mea, Sorina. Sunt onorat pentru ca mi-ai trecut “pragul”.
Adrian
By: addsalu on aprilie 18, 2008
at 10:04 pm
Am citit majoritatea postarilor la diferite subiecte si mi-a atras atentia Dayanna care spune ca este in Marea Britanie si se pare ca trece prin momente mai dificile. Eu locuiesc tot in MB deci daca ar dori mi-ar face placere sa ma contacteze sa ne cunoastem si sa vorbim.
Nu am stiut alt mod de a o contacta de aceea am ales aceasta cale.
Deci daca v-a dori sa ma contacteze imi poate scrie pe adresa danaestaicu@yahoo.co.uk
Multumesc si binecuvantari !
By: Daniela on mai 14, 2008
at 6:29 pm
@Daniela - Multumesc pentru implicare, Daniela. Ii voi transmite mesajul tau Dayannei. Daca vrei sa citesti mai multe despre ea, mi-a dat permisiunea de a posta corespondenta noastra (cu protejarea identitatii ei, normal, si a altor date despre care am crezut ca este important sa le protejez) pe blogul http://suicid.wordpress.com.
By: addsalu on mai 15, 2008
at 9:27 am
Mai omule… pe langa ca am dat total accidental de blogul tau, am pornit pana si calculatorul accidental si accidental sunt treaz la ora asta … am ramas si fascinat de pledoaria ta pentru antropologia filozofica pe care ai rezumat-o aici ( … o adevarata enigma).
N-am citit decat cine sunt … si nici nu o sa citesc mai mult, insa … trebuia sa las un comment. Nu ma lasa inima sa inchid browserul. Bine ca m-ai sunt si oameni ca tine, puncte albe in vastul complex de bloguri inutile, fara idee, fara pic de simt artistic sau pe romaneste spus … tampite.
Daca mi-ai fii student ti-as da un 10 ;).
By: Alex on iulie 23, 2008
at 4:29 am
Wow… Ai reusit sa ma lasi cu gura cascata… Daca nu m-as fi logat inainte la admin, as fi zis ca nu e vorba despre blogul meu…
Multumesc pentru complimente Alex (din modestie nu le numesc constatari, ci complimente… :-p ).
Ca o gazda buna ce incerc sa fiu, da-mi voie sa iti urez bun venit pe aici si… la cat mai multe comentarii… Ei, nu e nevoie sa fie toate asa…
Adrian
PS Multzam anticipat pentru 10… Apropo… Unde predai? Ca poate ma reprofilez…
By: addsalu on iulie 23, 2008
at 8:41 am