Publicat de: Adrian | Noiembrie 22, 2007

„Amintiri cu sfinti…”

Eram pustan… Biserica din cartierul bucurestean Giulesti, in care m-am mutat la scurt timp dupa ce casatoria parintilor mei a fost pusa pe butuci, era in santier… Am contribuit la demolarea, dar si la reconstructia ei… Inca mai simt in nari praful caramizilor care cadeau sub baroasele aplicate cu miscari stangace de Emanuel, Razvan, Daniel, Ovidiu, Romeo, de mine… dupa cum inca imi amintesc senzatia de bine resimtita dupa ce caram cu baietii si „surorile mai barbatoase” (vorba prezbiterului, fr. Tritean) roabele cu beton, apoi galetile cu beton… Reusiseram sa turnam inca o parte… sa scoatem biserica din pamant… sa o aducem la nivelul solului…

Pe toata perioada constructiei, ne-am mutat, ca biserica, la Institutul Teologic Baptist, de pe Str. Berzei… Am retrait atunci sentimentele din copilarie, atunci cand vedeam pe peretii bisericii Golgota, unde bunicul meu fusese diacon, numeroase fotografii cu sfintii nostri… Erau poze vechi, alb-negru, sepia, unele indoite sau ingalbenite de vreme, cu niste oameni pe care nu-i cunoscusem personal… Participau ba la o nunta, ba la un botez… Acelea erau unele din putinele ocazii cand isi permiteau sa cheme un fotograf… Apoi, la institut, erau niste tablouri imense, cu poze ale unor generatii intregi de absolventi si profesori… Era… o adevarata istorie ilustrata. Fiecare nume isi avea povestea lui…

Nu pot descrie sentimentul pe care il aveam cand recunosteam cate un personaj…

Acum imi dau seama ca asociez uneori oamenii cu anumite evenimente din viata mea… Pe unii cu momentul intoarcerii mele la Dumnezeu, pe altii cu vremea studentiei… Pe altii cu perioadele de libertate de dupa 90, cand umpleau sali intregi si cand ii ascultam cu sufletul la gura… Ai auzit? Vine cutare… mergem la Sala Palatului… la Arenele Romane… la Teatrul Ion Dacian… la Sala Dalles…

Acum, retraiesc acele momente cand aud ca a mai plecat cineva la cele vesnice. Asa mi-am dat seama ca, pentru mine, Vasile Branzei, tatal unui om pe care il respect in mod deosebit pentru interesul in domenii din cele mai variate si, mai ales, pentru eforturile lui in a contribui cu ceva la bunul mers al acelor domenii (in sfera evanghelica), este sinonim in mintea mea cu… binecuvantarea… Eram prea mic pentru a mi-l aminti asa cum se cuvine pe Vasile Branzei. Parintii mei au avut insa un respect si o admiratie care mi-a fost transmisa si mie. De fiecare data cand vorbeau de domnia sa, o faceau cu un respect pe care nu il aveau fata de oricine. Mama chiar imi spunea cu o oarecare mandrie ca, pe cand eram mititel, „fratele Branzei ti-a dat binecuvantarea, impreuna cu biserica”. Peste ani, am auzit ca a fost o binecuvantare si pentru altii.

Este greu, atunci cand unul dintre oamenii mari ai credintei, ai bisericii, ai familiei, trece intr-o lume mai buna. Cei apropiati se simt mai aproape de imparatii din povesti care, cu un ochi radeau, iar cu celalalt plangeau. Pentru toata lumea insa ramane amintirea lucrurilor bune pe care le-au facut. Ramane istoria scrisa, istoria vorbita, povestita, raman fotografiile… Raman… amintirile cu sfinti…

PS Poate, in felul acesta, incet-incet, o sa incepem si noi, protestantii si neo-protestantii, sa ii pretuim pe inaintasii nostri intr-ale credintei… sa ne pretuim sfintii, pionierii, martirii… pe cei care au scris, ori, mai corect sups, au continuat scrierea Vietilor Sfintilor, un gen literar atat de indragit in trecutul nostru national…

PPS Titlul acestui articol este inspirat de seria omonima a lui Daniel Branzei; detalii despre, si „amintiri cu sfinti”, aici.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: