Publicat de: Adrian | Aprilie 7, 2008

Nostalgie post-summit

Nici nu a trecut bine summitul (pe care, apropo, l-am blamat atata pentru ca ne-a dat viata peste cap aproape toata saptamana trecuta), si deja parca incepe sa ma cuprinda asa… un fel de nostalgie…

 

Ma gandesc la strazile libere din Bucuresti, atat de libere cum nu le-am mai vazut poate din copilaria mea incoace… Ma gandesc la magnoliile inflorite care au aparut peste noapte in mai multe locuri din oras… Ma gandesc la curatenia atipica pentru capitala noastra parca sortita imputiciunii si ne-curateniei… Ma gandesc la zelul lucratorilor de la diversele firme de salubritate, care si-au facut treaba asa cum ar fi normal sa si-o faca de obicei, sau cum ar trebui sa se intample intr-o tara civilizata… Ma gandesc la mijloacele RATB care veneau cu o frecventa multumitoare, in care aveai loc sa te urci, si din care puteai sa cobori fara sa te dezbrace ceilalti oameni disperati sa se urce in troleibuz, ca urmatorul cine stie cand o mai ajunge… Ma gandesc la zecile de locuri de parcare LIBERE!!! din centru…

 

 

Eh… a fost nevoie sa imi las masina acasa, e drept, pentru ca nu se putea circula pe Calea Victoriei si pe multe alte strazi… A fost nevoie sa cobor din troleibuzul care intorcea in alta parte decat „trebuia”, din motive care imi scapa in momentul acesta…

 

Dar… dimineata, cand m-am avantat din nou in trafic, cand am luat iar cozile de la semafoare… marturisesc ca m-am gandit cu o oarecare nostalgie la zilele trecute…

 

E clar… Summitul ne-a demonstrat tuturor bucurestenilor ca se poate trai normal si civilizat, ca nu e doar o utopie occidentala… Ne-a demonstrat ca se poate merge civilizat cu RATB-ul, fara a mai fi nevoiti sa apelam la masinile personale pentru a ajunge intr-un timp decent la serviciu… Ne-a demonstrat ca se poate face curatenie asa cum trebuie, nu in dorul lelii… Ca poti merge prin oras, chiar si pe strazile laturalnice, fara a te gandi de unde iei bolovani sa arunci dupa cainii agresivi care iti ies in cale… Ca poti admira flori in loc de gunoaie, ca pot fi evitate blocajele din trafic… Intr-un cuvant, ne-a demonstrat ca „se poate”. Daca se vrea… Dar aici ajung la vesnica problema damboviteana… Este oarecum asemanator cu lasatul de fumat… Orice fumator sau orice alcoolic iti va spune, cu mana pe inima, ca el „poate oricand sa se lase, daca vrea”…  Si, pentru a te convinge, va tine chiar „post” de tigari sau de alcool, strangand din dinti, cateva zile, dupa care o va lua de la capat, multumit de sine, pentru ca a reusit sa arate tuturor ca el „poate, daca vrea”…

 

In fine… acum ma gandesc ca am gasit o explicatie a acestui „am aratat ca se poate”… Cum care explicatie? Pai… e vorba despre proverbiala zicala conform careia „orice minune nu tine decat trei zile”… Poate ca din acest motiv summitul a tinut, la noi, fix trei zile… Pentru ca din a patra ar fi inceput sa apara din nou maidanezii, mizeria, sa dispara florile… magnoliile am inteles ca deja sunt jumulite…

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: