Publicat de: Adrian | Aprilie 17, 2008

Am ridicat premiul pentru blog

Pe la inceputul lui aprilie (pe 3, mai exact) am intrat in posesia premiului care a fost acordat acestui blog de catre Asociatia Thymos, in urma propunerilor co-bloggerilor evanghelici.

 

Premiul consta intr-o editie frumos legata si ingrijita a romanului „In sfarsit acasa”, semnat de Randy Alcorn.

 

O scurta descriere a romanului, facuta chiar de editura Hypogrammos:

 

„Oare astăzi voi muri?
Tatăl lui Li Quan îl învăţase în copilărie să-şi pună zilnic această întrebare. Îi spunea micuţului Quan: „Într-o zi răspunsul va fi da, şi în acea zi trebuie să fii pregătit.”

Quan înmărmuri când auzi strigatul care venea din spatele lui. Vocea răcnea cu autoritatea conferită de Biroul de Securitate Publică: „Vă întâlniţi noaptea ca nişte criminali ce sunteţi!”
Cu siguranţă că azi este ziua …” 

 

De ce am ridicat acest premiu, in contextul in care in care ceilalti bloggeri cu state vechi intr-ale WordPressului au fost impartiti in doua – unii au refuzat sa o faca, din diverse motive, iar altii, la fel ca mine, l-au acceptat? Si, mai ales, de ce am facut-o in contextul in care, de o buna bucata de vreme, relatiile dintre mine si Alin Cristea nu sunt dintre cele mai cordiale? De ce am facut-o in contextul in care, atunci cand a izbuncit conflictul dintre noi, m-a intrebat retoric pe mess, cu o zi inainte de atribuirea premiilor, daca nu stiu “ce zi e maine”?

 

 

In primul rand am facut-o pentru ca am salutat initiativa inca de la inceputul ei. Si, daca vreau sa fiu obiectiv, trebuia sa o fac, chiar daca nu am agreat limbajul si atitudinea fondatorului asociatiei care a patronat evenimentul (vizavi de persoana mea si de o initiativa personala). Si chiar daca am decis ca nu mai pot recomanda blogul lui Alin Cristea dupa ce am vazut acolo o fotografie cu un titlu pe care putini sunt cei care si-ar permite sa il citeasca cu voce tare intr-un context mai elevat (ca sa nu spun intr-un mediu crestin), titlu dealtfel ales de fondatorul Thymos si considerat, probabil, foarte sugestiv… 

 

 

Apoi, pentru ca, desi ultimul cuvant l-a avut organizatorul, propunerile au pornit de la ceilalti bloggeri evanghelici.

 

 

Nu in ultimul rand, pentru ca premiile au fost oferite atat de edituri, cat si de persoane fizice si din alte surse, pentru ca s-au facut o serie de eforturi pentru atragerea, gestionarea si punerea lor in posesia celor nominalizati.

 

 

Nu cred ca acest lucru inseamna ca as recunoaste autoritatea asociatiei, sau a fondatorului sau, dupa cum nu inseamna ca automat amandoi vom putea trece peste ceea ce a fost; este vorba, mai degraba, despre o recunoastere a unor stradanii si un gest de multumire vizavi de cei care, asa cum am mai afirmat deja, m-au vizitat, m-au apreciat, m-au criticat, m-au propus si m-au sustinut in aceste luni de cand “bantui” prin blogosfera.

 

Anunțuri

Responses

  1. frumos! felicitari!

  2. @ Ana Eugenia – multumesc mult – si pentru vizita (care sper sa se mai repete), si pentru felicitari.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: