Publicat de: Adrian | Februarie 2, 2009

Sondajele de opinie si marjele lor de eroare

Vin alegerile, si iarasi se inmultesc sondajele de opinie! Acestea fac deja parte din „tacamul electoral”, fara de care parca nu mai concepem existenta unei campanii civilizate.

Ca un facut, mai toate sondajele de opinie au aceeasi marja de eroare: +/- 2 sau +/- 3%. Partea ciudata este aceea ca, desi marjele de eroare par infime, totusi rezultatele acestora la intrebarile asemanatoare sunt foarte diferite: intr-unul apare domnu Ardei Iute in frunte, intr-altul doctorul independent, si asta la diferente mai mari de +/-3%, ca sa se poata explica.

Sociologi seriosi au luat la puricat un astfel de sondaj, facut, pare-se, de o mana de amatori, si au descoperit un adevar zguduitor: un sondaj de opinie despre care autorii lui pretindeau ca ar avea o marja de eroare de +/- 3% avea, in realitate, o marja de eroare de sapte ori mai mare: +/- 21% (detalii in Curentul).

Exista deci, pe de o parte, o serie de farseuri care se pretind a fi specialisti din diverse motive: pentru a castiga niste banuti frumosi, pentru a manipula opinia politica (fapt sustinut de aceea ca un sondaj comandat de un partid politic va avea rezultate incurajatoare pentru acesta) s.a.m.d.

Eu unul as fi foarte curios sa aflu modul in care se face esantionarea unui astfel de chestionar. Pentru ca, desi, teoretic, pentru a afla daca un kilogram de orez pus la fiert intr-o oala este suficient sa vezi daca un bob este fiert (sau un esantion), daca ma intereseaza sa aflu opiniile unui grup reprezentativ nu este suficient sa aleg, de exemplu, 1500 de respondenti, ci este extrem de important si ce respondenti sunt acestia, care este structura lor, specificul lor etc. De exemplu, daca as lua 1500 de respondenti si i-as intreba pe cien ar vota la alegerile viitoare, voi avea un rezultat daca mi-i voi selecta de pe listele de sustinatori ai lui Sorin Oprescu, si un alt rezultat, diametral opus, daca ii voi selecta dintre membrii PDL, PSD sau PNL.

In fine, chiar si daca un astfel de chestionar respecta regulile generale ale esantionarii (care prevad faptul ca esantionul ales sa aiba aceleasi caracteristici cu cele ale populatiei generale, lucru care necesita anumite cunostinte de specialitate), si in cazul acesta rezultatele lui pot fi diferite de cele finale. Adicatelea, chiar si in cazul in care marja de eroare este de +/- 3%, ca la carte, in mod real. Pentru ca mai exista o serie de alti factori subiectivi care pot interveni si care pot influenta alegerile, dincolo de faptul ca avem de-a face cu factorul uman, care el insusi este foarte subiectiv si supus schimbarii, ba chiar si razgandirii.

Inchei cu o ilustratie care, poate, ma va ajuta sa ma explic mai bine: se stie ca in India traiesc 1, 3 miliarde de oameni. Adica, statistic vorbind, fiecare al cincilea locuitor al planetei este indian. Este un adevar de necontestat, care are in spate date statistice oficiale. Cu toate acestea, la mine  in birou, desi suntem cinci persoane, nici una nu este indian… La noi in cladire, desi suntem peste 100 de salariati ai diferitelor institutii, nu vei gasi nici un indian… Si atunci? Sunt indreptatit sa imi pastrez anumite rezerve in privinta rezultatelor sondajelor de opinie? Au ba?

Anunțuri

Responses

  1. Stai liniştit: cine crezi că mai crede în bazaconiile astea de sondaje? Imi este tot mai clar că sunt „făcături” comandate cu intenţii anume. Ca să ne prostească şi mai tare. Mai rău e că nimeni nu ia atitudine împotrive acelor „Institute” care le realizează şi se mai şi laudă cu „precizia ştiinţifică”. Când ar trebui sancţionaţi dur pentru fiecare „dudă” dovedită. Adică pur şi simplu ignoraţi!

    La faza cu indienii am râs pe cinste: „Haoleo, mâncaţ-aş, dar de „indienii” din Românica nu ai auzit bre?” Scoate capul pe geam că-i vezi imediat! 😀

  2. 🙂 Sau, daca nu vezi indienii, le hauzi maneaua, manca-t-as… 🙂

    In privinta sondajelor si a sanctiunilor, cred ca o prima masura a fost aceea a impunerii precizarii esantionului si a marjei de eroare, precum si a institutului care il realizeaza. Probabil ca din aceste date ar trebui sa ne facem o idee. Daca e institutul lui Voiculescu, dupa cum vedem, desi a dat o marja de eroare de +/- 3%, vom sti de fapt ca in realitate aceasta este de +/- 21%… Sunt totusi institute credibile, care angajeaza profesionisti si care nu isi risca numele pentru te miri ce interese…

    Iarasi, esantionul… Ar trebui sa ne spuna multe lucruri… Desi, din pacate, ne sunt oferite doar date legate de numarul respondentilor, nu si de structura esantionului, de esantionarea propriu-zisa.

  3. Stii care e problema ta… Ca tu crezi ca un sondaj facut pe romani ar trebui sa aiba relevanta pentru populatia de indieni. Pana acum nimeni nu si-a pus problema unui sondaj mondial. Oricum jurnalistic articolul tau. Sondajele de la prezidentialele trecute au fost din cele mai multe (cu mici amendamente…cazul INSOMAR turul al doilea) citeste aici… http://e-sondaje.ro/component/option,com_kunena/Itemid,63/catid,8/func,view/id,2/

  4. Ovidiu, daca asta crezi ca este problema mea… ca eu cred ca un sondaj facut pe romani ar trebui sa aiba relevanta pentru populatia de indieni… ma tem ca nu ai pricipit mataluta mai nimic din toata argumentatia… Chiar nu stii care este rolul unei ILUSTRATII? Vorba reclamei, „Marian, ma dezamagesti”… 🙂

    Chestia cu indienii era doar un argument pentru a arata ridicolul unei situatii si pentru a demonstra faptul ca esantionarea trebuie facuta cu grija si ca, fara acest element esential, nu ai decat o mare varza in final…

    Sper ca acum nu o sa imi spui ca o alta problema a mea este ca eu cred ca un sondaj facut pe romani are relevanta culinara… asta pentru ca tot am zis ceva de… varza… 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: