Publicat de: Adrian | August 26, 2009

Planuri de… inmormantare?

Frunzaream presa, in cel mai electronic mod cu putinta, si mi-a atras atentia un articol pe care, fireste, l-am deschis. Este despre britanici, natia care a reusit performanta de a nu mai surprinde pe nimeni. Si totusi… cred ca mai au inca unele lucruri… surprinzatoare.

Astfel, The Telegraph arata faptul ca tot mai multi englezi renunta la clasicele depozite bancare sau planuri de economisire. Fireste, am fi tentati cu totii sa afirmam, pentru ca, vorba ceea, criza este… financiara la noi, si economica la ei. La noi doar financiara pentru ca, se stie, noi n-avem economie… Tiii… ca ma facui poet, mai draga!…

Ei bine, nu… Motivul pentru care multi dintre britanici au inceput sa renunte la planurile de economisire traditionale nu este legat de criza sau, cel putin, nu in mod direct. Pentru ca ei aleg totusi sa investeasca in ceva… Mai exact, este vorba despre un nou produs care a rupt gura tragului. Si nu a targului Mosilor, ori a oboarelor de la noi, ci a targurilor intesate de lorzi, gentlemani si de ladies. Ei, e adevarat, pe ici-colo si de hooligans… si, mai nou, si de imigranti.

Dar sa lasam gluma la o parte si sa va spuna taica despre ce este vorba: zice-se ca a aparut un nou produs de economisire – nu e vorba despre un plan de investitii, despre un nou tip de depozit bancar sau de vreo asigurare de viata ci de un plan de… inmormantare… Motivul?

Cum pretul mediu al unei inmormantari a crescut spectaculos in ultimii ani, oamenii se gandesc ca ar fi mai bine sa isi “asigure viitorul” acum, decat sa lase in carca copiilor aceste cheltuieli. In plus, daca iti platesti inmormantarea in avans, compania garanteaza faptul ca pretul nu va creste.

In UK, in 1997, o inmormantare costa in medie 1230 de lire sterline. Pana in 2001, costul a crescut cu 37% la 1688 de lire, iar in 2008 a ajuns la 2549 de lire, in crestere cu 51% fata de 2001, si cu 107% fata de 1997.

Pentru a tine pasul cu cresterea costurilor de inmormantare intre 1997 si 2008, randamentul obtinut in urma investirii in 1997 a 1230 de lire ar fi trebuit sa fie de aproximativ 7% pe an, destul de mare pentru o tara dezvoltata si imposibil de obtinut doar din dobanzile bancare. In aceste conditii, nu este de mirare ca o parte dintre englezii trecuti de prima sau a doua tinerete si care au ceva bani pusi deoparte, prefera sa se asigure ca vor beneficia de o inmormantare decenta, urmand ca eventualele investitii sa treaca pe planul doi.

In concluzie, Bibicule draga, ce sa ne mai miram noi de neica Ion si de tata Floarea de la noi, care si-au cumparat de toate pentru inmormantare, incepand cu hainele pe care nu le-au purtat niciodata si terminand cu sicriele (pe care le tin in pod, maica, sa nu i le fure careva) sau cu vesela, prosoapele si alte cestiuni pe care babele din targ le considera absolut necesare… Mici copii, coane Fanica, mici copii… Dar, vorba ceea, la cati romani (cu unul sau doi „r”) s-au tot perindat prin cele strainataturi, poate-poate s-o intoarce vreunul, atras de mirajul celor 20 sau 25.000 de euro promisi de un nene cu tricou rosu inainte de alegerile trecute si o pune-o de-o afacere de succes si pe la noi… Un plan de inmormantare cu tot tacamul… inclusiv farfurii si cani de la Horezu… sau de la Korond… sau made in China, dupa bugetul si convingerile fiecaruia… Eu unul, va spun cu mana pe inima, zic pas… Sa fie la ei acolo…

 

Sursa: Industria inmormantarilor in Marea Britanie prospera pe timp de criza

Anunțuri

Responses

  1. Adi, la noi treburile astea se fac de multi ani… Imi aduc aminte cum bunica platea, luna de luna, cotizatia la un soi de asociatie specializata, care ne-a dat toti banii dupa ce batrana s-a stins. De asemenea, ea stransese din timpul vietii cam tot ce trebuia pentru a-si asigura o in mormantare decenta.

    Mie imi pare sinistru. Si trist. Asa ca nu voi pregati nimic pentru propria inmormantare… 🙂

  2. Mike,

    Oricat ar parea de paradoxal, cel mai sigur lucru din viata asta este… moartea, faptul ca vom muri… Si atunci este lesne de inteles de ce unii oameni aleg sa se gandeasca si la astfel de variante. Mai ales daca motivul lor este, cum a fost cazul multor batrani, sa nu ii impovareze pe cei care raman in urma lor cu acele cheltuieli considerabile…

    In fine, ai dreptate, este deopotriva trist si sinistru. Insa, daca privesti lucrurile si din perspectiva lor, poti vedea si luciditate, poate si un dram de cinism, dar si detasarea totala de acel indelung blamat „dupa mine, potopul”…

    Adrian


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: