Publicat de: Adrian | Noiembrie 28, 2009

„Tiganizarea”, intre rasism si fenomen sociologic

Pare ciudat sa vorbesti despre „tiganizare” in contextul in care, din punctul de vedere al politicilor europene, au tot existat probleme si glasuri care considera termenul fiind unul discriminatoriu pentru un anume grup etnic, fiind preferata forma oarecum „indulcita” de „rrom”.

Oricum, se stie ca este o intreaga tevatura in jurul acestui concept semantic, o multime de glasuri, de pasiuni sau de interese. Exista un Consiliu pentru Combaterea Discriminarii, exista formatiuni politice care militeaza pentru drepturile acestui grup etnic, exista de asemenea grupuri intregi care actioneaza intr-un spirit rasist mai mult sau mai putin mascat, exista initiative publice care doresc delimitarea noastra ca natie de o anumita parte a unui grup etnic – acea parte care a reusit sa oripileze o serie de state europene considerate pana nu demult civilizate si tolerante printr-o serie intreaga de acte si actiuni criminale, iar aceste demersuri publice au mers pana acolo incat au schimbat indicativul international din actele de identitate romanesti, din „Rom”, de la Romania, versiunea anglista a termenului, care ar fi putut insa crea confuzii, in „Rou”, versiunea francofona (de la Roumanie).

Si exemplele ar putea continua. Tin sa precizez insa inca de la inceput faptul ca nu acesta este obiectul prezentului articol, dupa cum tin sa ma delimitez in mod categoric de orice atitudine rasista ori incriminatorie, demersul de fata fiind doar rolul unei observatii a sociologului din mine, deci unul pur profesional si atat.

Am optat pentru termenul de „tiganizare” din doua motive: primul este acela ca, pornind de la premisa ca, daca nimeni nu a considerat epopeea lui Ioan Budai Deleanu (celebra „Tiganiada”) drept o opera literara discriminatorie, atata timp cat regretatul autor nu a lovit in nici un fel in comunitatea cu pricina, ci s-a multumit cu postura de simplu observator al unor realitati contemporane siesi, nu va fi considerata un capat de tara nici alegerea subsemnatului pentru termenul „tiganizare”; cel de-al doilea motiv, de asemenea obiectiv, este acela ca varianta agreata de toate grupurile implicate, care ar starni mai putine pasiuni, respectiv aceea de „rrom” (transpusa grafic atat in varianta cu un „r”, cat si cu dublarea acestei consoane), la care s-ar alatura terminatia „-izare”, dand nastere termenului „r(r)omizare”, ar fi produs mult mai multe confuzii decat cel de „tiganizare”. Prin urmare, nu imi ramane decat sa sper ca nu voi fi inteles eronat si nici acuzat de rasism (extrema de care, dealtfel, ma feresc de cand ma stiu, din varii motive), de folosirea termenului in sens peiorativ sau de lezarea sentimentelor unora dintre membrii acestei comunitati. Repet, nu este in nici un caz intentia mea, nici ca sociolog, si cu atat mai putin ca teolog, ipostaza in care consider – si nu ma feresc sa afirm raspicat – ca Christos a murit pentru toti si ca, indiferent daca ne place sau nu, datorita acestui act cu implicatii eterne, suntem frati.

Totul a pornit de la o observatie. Nu mai stiu exact a cui a fost, nici data la care am auzit-o pentru prima data si, dealtfel, nici nu mai conteaza. Cert este un lucru: eram pustan, insa mi-a ramas in minte si am incercat sa inteleg, sa patrund semnificatiile adanci ale acelui termen. O persoana vorbea despre niste rromi „romanizati”. Sociologul in devenire a intrebat atunci ce inseamna asta; mi s-a explicat faptul ca se referea la faptul ca nu mai purtau fustele acelea inflorate, nu mai aveau ocupatiile traditionale – in cazul de fata cositoritul vaselor, sau, cum as spune astazi, si-au insusit cultura populatiei majoritare, s-au integrat prin asimilare.

Termenul „tiganizare” presupune exact reversul acestui proces – un anumit segment al populatiei majoritare, cu un grad de cultura si de apartenenta extrem de scazut, a ajuns sa adopte un alt stil de viata. Astfel, chiar daca nu ii vedem imbracati in portul traditional al rromilor, ii vedem ca pe exponentii a tot ceea ce comporta termenul folosit cu conotatii negative (trasaturi care, dealtfel, trebuie spus ca nu sunt caracteristice etniei, ci anumitor elemente, unei anumite parti care a dat nastere sensului peiorativ): oameni care traiesc intr-o mizerie greu de descris in cuvinte, care asculta muzica (sau, ma rog, acea alaturare de sunete) la un volum pe care cei mai multi dintre noi il considera exagerat de tare, violenta domestica, consum exagerat de alcool ieftin (asa-numita, in termeni stiintifici, „posirca”), limbaj colorat, criminalitate crescuta s.a.m.d.

De fapt, termenul ales de mine nu face altceva decat sa arate, pe de o parte, faptul ca este vorba despre un comportament considerat in mod eronat ca apartinand unei anumite minoritati, dar care in realitate depaseste granitele etnice si, pe de alta parte, sa sublinieze faptul ca exista un segment social care trebuie educat si in privinta caruia trebuie actionat cu extrem de mult tact si, nu in ultimul rand, intr-o maniera competenta, dupa o metodologie extrem de bine pusa la punct, adaptata nevoilor lor reale.

Este vorba, in opinia mea, despre un domeniu insuficient explorat, despre care nu se cunoaste inca suficient de mult, pe marginea caruia se pot face extrem de multe studii de specialitate, ba chiar si teze de doctorat, asupra caruia insa, odata ce s-a intervenit in mod competent, va putea genera o serie de satisfactii celor care vor decide sa intervina – o scadere a ratei criminalitatii, o crestere a fortei de munca active, o scadere a violentei domestice s.a.m.d. Pentru ca, ne place sau nu, toate aceste aspecte care pot fi imbunatatite se ragasesc in jurul acestui grup social dezavantajat… Problema este insa… cine se incumeta sa faca ceva pentru a schimba lucrurile in bine?

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: