Publicat de: Adrian | Martie 25, 2010

Faci parte din clasa de mijloc? (1)

Iata o intrebare la care, intr-un fel sau altul, admitand deschis sau cugetand in taina, se reflecteaza relativ des in societatea noastra. Desigur, marea majoritate a celor care au un loc de munca stabil, care tind spre un anumit nivel cultural si social, desi poate nu intotdeauna sunt gata sa recunoasca lucrul acesta, viseaza si lupta pentru a nu face parte din patura asa-numita „saraca” a societatii, desi nu indraznesc sa viseze ca vor putea face parte vreodata din „casta bogatilor” (chiar, acum, ca tot am folosit sintagma, nu-i asa ca parca este o casta? Cei ajunsi intamplator acolo, ca urmare a dobandirii unui castig neasteptat sau a unei alte oportunitati, sanse daca vreti, nu stiu intotdeauna sa gestioneze situatia astfel incat sa si ramana in acel grup social pentru un timp indelungat, astfel incat cei bogati raman tot bogati, iar parvenitii se intorc in lumea lor, mai devreme sau mai tarziu…). A nu se intelege insa ca a fi bogat sau a fi sarac reprezinta neaparat deziderate sau, dimpotriva, situatii de evitat, insa, cum spuneam, marea majoritate a celor care au un serviciu stabil, un partener de viata stabil, o locuinta proprie etc. tind ori isi doresc mai degraba sa fie identificati cu clasa de mijloc decat cu patura saraca… Asa se face ca, uneori, chiar in interiorul grupului pe care majoritatea il identifica drept „sarac” auzi spunandu-se, cu valoarea unei insulte, apelativul „saracule!…”

…Si tot asa se poate explica, in opinia anumitor sociologi, succesul unor productii TV precum „Dallas”, „Familia Guldenburg” sau al reality-show-urilor inspirate din viata unor asa-zise vedete autohtone…

Frunzarind presa internationala, privirile mi-au fost atrase de un articol de pe sectiunea finance a portalului Yahoo.com care aborda exact subiectul cu pricina. Lectura lui a fost interesanta fie si doar din prisma identificarii unor repere care sa te ajute sa identifici daca faci parte din clasa de mijloc, dintr-o perspectiva relativ obiectiva, chiar daca studiul a fost facut pe populatia Statelor Unite ale Americii si, implicit, valorile, veniturile, suprafetele, debitele, reperele generale sunt diferite fata de cele europene si, cu atat mai mult, de cele romanesti. In cele ce urmeaza le voi enumera si voi incerca si o adaptare a lor la contextul mioritic, pentru ca fiecare sa le bifeze in dreptul sau si sa traga singur concluziile de rigoare si, implicit, sa isi poata raspunde obiectiv la intrebarea „fac sau nu parte din clasa de mijloc?”…

1. Veniturile. Pentru a determina veniturile corecte pentru clasa de mijloc este necesar sa se cunoasca veniturile pe care le obtine media celor aflati la mijlocul scalei. Pentru Romania, cred ca un punct de plecare ar fi raportarea la venitul mediu brut pe economie, care la inceputul lui 2010 (in luna ianuarie mai exact) era de 1967 lei, conform Institutului National de Statistica.

2. Valoarea locuintei in care stai. Care este valoarea de piata a apartamentului sau a casei in care locuiesti, cat a fost evaluata de banca, care este valoarea ipotecii pe care o platesti anual, cum este cotata zona rezidentiala („zona buna”, „central”, „ultracentral”, „zona rau-famata”, „vin taxiurile noaptea, la comanda?”, „este o zona in care se pastreaza curatenia?”, „exista investitii notabile in zona?”…)  – sunt cateva repere care ar trebui sa te ajute sa capeti o idee cu privire la valoarea locuintei tale, un alt criteriu de luat in seama pentru a raspunde la intrebarea „fac parte din clasa de mijloc sau nu?”.

3. Dimensiunile locuintei tale. Daca apartamentele construite in perioada comunista dupa modelul egiptean al cutiilor de chibrituri, cele  construite ulterior, ba chiar si cele din perioadele anterioare – a se vedea casele vechi, cu tavane inalte si suprafetele locuibile generoase releva din plin aceste diferente. Criteriul este cat se poate de simplu – chiar daca, sa spunem, ai da lovitura la loto si ti-ai putea permite la un moment dat sa iti construiesti o casa de dimensiunile Casei Poporului, mai devreme sau mai tarziu va trebui sa admiti ca ai exagerat, fiind fortat de costurile de intretinere pe masura. Altfel spus, daca iti permiti sa stai intr-o locuinta cu spatii generoase poate fi un indiciu al faptului ca nu te situezi in clasa cu posibilitati mici si foarte mici, ci in cea de mijloc. Desigur, exista o intreaga discutie in jurul a ceea ce poate fi considerat spatiu generos, spatiu decent sau spatiu suficient ori strict necesar, iar criteriile variaza de la un mediu la altul, ajungandu-se pana acolo incat o familie cu trei-patru copii sa poata considera suficienta o garsoniera de 30 de metri patrati, iar un seic arab sa poata considera suficient un palat care sa aiba o suprafata desfasurata de „doar” un hectar…

4. Cheltuieli medicale. Aici este iarasi o intreaga discutie, avand in vedere faptul ca marea majoritate a romanilor dispun de asigurari de sanatate obligatorii, lucrul acesta fiind impus de legislatia in vigoare. Pe langa acestea insa exista si alte asigurari facultative, precum si cheltuieli care nu sunt acoperite de asigurari (si nu ma refer aici neaparat la spaga, spert, bacsis, ciubuc etc.). Intr-adevar, cheltuielile medicale pot reprezenta un bun reper cu privire la statutul social al unui individ, in conditiile in care daca nu iti permiti sa iti cumperi medicamentele necesare sau sa iti faci analizele si investigatiile de specialitate, prescrise de medic, sunt un bun indicator al faptului ca poate nu stai chiar atat de bine cum credeai si ca, poate, nu te incadrezi neaparat in ceea ce se identifica in anumite cercuri cu „clasa de mijloc”.

5. Masinile. Sunt simbolul mobilitatii si al libertatii de miscare, insa in acelasi timp presupun si o serie intreaga de cheltuieli pe care fie ti le poti asuma, fie nu. La noi, programe gen „Rabla” au stimulat cresterea vanzarilor de masini noi, insa lucrul acesta a adus la pachet si costuri de intretinere (revizii, ITP-uri, reparatii, costuri carburanti). Altfel spus, uita-te la ce ai in parcare (masina sau masinile, marca, anul fabricatiei, costul de nou al acestora), la cat de mult mergi cu masina si la cheltuielile de intretinere, si vei mai bifa un criteriu.

6. Economiile pentru educatia viitoare a copiilor. Din pacate, pentru Romania acest criteriu va deveni relevant poate de-abia peste cativa ani, in conditiile in care in invatamantul de Stat se poate inca aspira la obtinerea unui loc finantat de la buget si in invatamantul privat taxele nu sunt chiar astronomice, ba chiar, in unele cazuri, sunt chiar preturi de dumping, fapt care a dus la un moment dat la declansarea unor adevarate scandaluri cu privire la calitatea procesului educational si la unele „fabrici de diplome”.

Voi reveni cu alte criterii, pentru a completa lista aceasta. Intre timp, nu va preocupati prea mult pe tema aceasta. La urma-urmei, ziua are tot 24 de ore si pentru cei din clasa de mijloc, si pentru cei din clasa celor cu posibilitati limitate si, de asemenea, oricat ar parea de straniu, tot atatea ore are si pentru cei din clasa considerata bogata. In plus, nici unul dintre noi nu ia cu sine, dupa ce va inchide ochii, absolut nimic… Sunt doar criterii relative, efemere si variabile in timp…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: