Publicat de: Adrian | mai 28, 2010

Haiducul si buburuza, sau cum SuperLuca a salvat o gargarita…

Distractie mare toata vara. Si pe Haiduc, si pe catel. Care catel, fie vorba intre noi, e o „ea” si a avut, daca pot spune asa, „sansa” sa fie botezata de un pici care avea, la vremea respectiva, doar vreo 3 ani si jumatate si era indragostit de un model de autoturism Renault. Ok, va spun si numele ei: Megane. Nu Megane 2, ci doar Megane… Degeaba am incercat noi sa ii explicam atunci care e treaba cu masinile si cu numele de catei… Piciul a avut argumentul decisiv – uitandu-se gales in ochii mei, mi-a trecut mana prin par, mangaindu-ma si spunandu-mi:

– Taaaatiiiii… dar daca asa vreau eu sa o cheme…

De piatra sa fi fost, si un alt raspuns decat „bine, tati…” nu ti-ar fi venit pe buze… Degeaba am incercat sa negociem, sa il convingem ca acela e nume de masina, nu de catel… Argumentul suprem, cu mana prin par si privirea galesa de rigoare, a fost intr-adevar determinant…

In fine. Acum, vara, toata ziulica sunt fericiti amandoi. Se joaca impreuna toata ziua… Alearga, se tachineaza reciproc… se impung, se impaca… Pe cat e de fioroasa de regula, pe atat e de topita dupa piciul care, desi o trage de urechi, de coada, de blana lunga de peste 10 cm, o imbratiseaza dragastos mai-mai sa o sufoce… Dar si el, la randu-i, are grija de „prietena”… Nu e prilej in care sa mergem la magazin si sa nu ne oprim si la raionul pentru catei… Mai un biscuite special, mai unul pentru curatat dantura… mai unul cu aroma de barbeque… Deh… rasfat in toata regula…

In fine. Zilele trecute, cand sa iasa afara, numai ce-o aud pe doamna mea strigand dupa Praslea:

– Lucaaaa… Unde fugi intr-un picior, in ciorapi? Vino inapoi sa te incalti…

Dupa care il aud pe haiduc baiguind ceva si apoi un ras zgomotos in bucatarie…

Fireste, ma duc sa vad ce ispravi a mai facut Haiducul…

Ce credeti ca se intamplase? De ce o zbughise asa, in ciorapi si topaind incaltat doar cu o sandala in piciorul drept? A explicat Jupanachele:

– Pai mami, era o buburuza… am salvat-o, am dus-o in gradina, pentru ca altfel ar fi dat de coltii lui Megane… Si era si ea o biata vietate mica…

Si-uite asa se facu haiducul nostru salvator de buburuze… Nu degeaba isi spunea, cand era mic si se juca de-a super-eroii, Super-Luca… Stiu o buburuza care ar jura cu aripioara pe o boaba de fasole ca aiesta-i purul adevar…

Publicitate

Răspunsuri

  1. Super-Luca salvator de buburuze! barvo tati! Ai crescut un baietel perfect! 🙂
    Sa fiti fericiti si sa va bucurati unul de calalalt 100 de ani! 😀


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat: